Examen de primire
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicata**)(*actualizata*)
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat*)
(actualizata pana la data de 1 octombrie 2011*)
EMITENT: PARLAMENTUL
Data intrarii in vigoare: 07 Februarie 2011
Forma actualizata valabila la data de 26 Ianuarie 2012
Prezenta forma actualizata este valabila incepand cu data de 01 Octombrie 2011, pana la data de 26 Ianuarie 2012
-------------- *) Forma actualizatã a acestui act normativ valabila la data de 26 Ianuarie 2012 este realizatã de cãtre Departamentul juridic din cadrul prin includerea tuturor modificãrilor și completãrilor aduse de cãtre: ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 10 din 9 februarie 2011; LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011.
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001 și ulterior a mai fost modificatã și completatã prin:
- Legea nr. 489/2002 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 5 august 2002;
- Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitãților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 9 septembrie 2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 280/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 29 iunie 2004;
- Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 28 mai 2004;
- Legea nr. 255/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004;
- Ordonanța Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobatã cu modificãri și completãri prin Legea nr. 507/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004, cu modificãrile ulterioare;
- Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor mãsuri necesare în procesul de integrare europeanã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri și completãri prin Legea nr. 332/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006;
- Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, respinsã prin Legea nr. 81/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 10 mai 2010.
CAP. I
Dispoziții generale
ART. 1
(1) Profesia de avocat este liberã și independentã, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercitã numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumitã în continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatatã și din oficiu.
ART. 2
(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic.
(2) Avocatul promoveazã și apãrã drepturile, libertãțile și interesele legitime ale omului.
(3) Avocatul are dreptul sã asiste și sã reprezinte persoanele fizice și juridice în fața instanțelor autoritãții judecãtorești și a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãților și instituțiilor publice, precum și în fața altor persoane fizice sau juridice, care au obligația sã permitã și sã asigure avocatului desfãșurarea nestingheritã a activitãții sale, în condițiile legii.
(4) Orice persoanã are dreptul sã își aleagã în mod liber avocatul.
(5) În exercitarea dreptului de apãrare avocatul are dreptul și obligația de a stãrui pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și într-un termen rezonabil.
ART. 3
(1) Activitatea avocatului se realizeazã prin:
a) consultații și cereri cu caracter juridic;
b) asistențã și reprezentare juridicã în fața instanțelor judecãtorești, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecãtorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identitãții pãrților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autoritãți publice cu posibilitatea atestãrii identitãții pãrților, a conținutului și a datei actelor încheiate;
e) apãrarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritãțile publice, cu instituțiile și cu orice persoanã românã sau strãinã;
f) activitãți de mediere;
g) activitãți fiduciare desfãșurate în condițiile Codului civil;
---------
Lit. g) a alin. (1) al art. 3 a fost modificatã de pct. 1 al art. 85 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
h) stabilirea temporarã a sediului pentru societãți comerciale la sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a pãrților de interes, a pãrților sociale sau a acțiunilor societãților astfel înregistrate;
i) activitãțile prevãzute la lit. g) și h) se pot desfãșura în temeiul unui nou contract de asistențã juridicã;
j) orice mijloace și cãi proprii exercitãrii dreptului de apãrare, în condițiile legii.
(2) Activitãțile prevãzute la alin. (1) se exercitã numai de avocat, dacã legea nu prevede altfel.
ART. 4
În exercitarea profesiei și în legãturã cu aceasta avocatul este protejat de lege.
ART. 5
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societãți civile profesionale sau societãți profesionale cu rãspundere limitatã.
(2) În cabinetul individual își poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreunã cu alți avocați colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitãrii în comun a profesiei; drepturile și obligațiile avocaților titulari ai unor cabinete asociate își pãstreazã caracterul personal și nu pot fi cedate. În mod corespunzãtor cabinetele individuale se pot asocia și cu societãțile civile profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-și crea facilitãți tehnico-economice în vederea exercitãrii profesiei și își pãstreazã individualitatea în relațiile cu clienții.
(5) Societatea civilã profesionalã se constituie din 2 sau mai mulți avocați definitivi. În societatea civilã profesionalã își pot exercita profesia și avocați colaboratori sau avocați salarizați. Societatea civilã profesionalã și avocații care profeseazã în cadrul ei nu pot acorda asistențã juridicã persoanelor cu interese contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societãțile civile profesionale și societãțile profesionale cu rãspundere limitatã pot avea și proprietate comunã.
(7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiințarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu își poate exercita profesia, în același timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrãinate prin acte între vii numai între avocați definitivi și aflați în exercițiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calitãții, cu respectarea regimului investițiilor reglementat prin prezenta lege.
ART. 6
(1) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã este o societate cu personalitate juridicã, constituitã în condițiile prevãzute de prezenta lege și de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puțin 2 avocați definitivi, aflați în exercițiul profesiei, indiferent dacã dețin sau nu ori dacã aparțin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
---------
Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 2 al art. 85 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
(2) Dobândirea personalitãții juridice a societãții profesionale cu rãspundere limitatã are loc la data înregistrãrii la barou a deciziei emise de cãtre consiliul baroului în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul ei principal.
(3) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã este titularã a unui patrimoniu propriu.
---------
Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 2 al art. 85 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
(4) Obligațiile și rãspunderea societãții profesionale cu rãspundere limitatã sunt garantate cu patrimoniul propriu. Asociații rãspund personal numai în limita aportului social al fiecãruia.
---------
Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de pct. 2 al art. 85 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
(5) În situația în care societatea profesionalã cu rãspundere limitatã se constituie din avocați care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmã pot sã nu fie supuse lichidãrii, dacã asociații convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacã este cazul, își înceteazã activitatea profesionalã desfãșuratã în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, dupã caz, avocații titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesionalã cu rãspundere limitatã. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei își înceteazã activitatea din aceastã cauzã, în Tabloul avocaților se menționeazã corespunzãtor situația privind încetarea activitãții, în condițiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(7) În cazul prestațiilor profesionale constând în asistențã și reprezentare juridicã la instanțe, parchete, organe de cercetare penalã sau alte autoritãți, societatea profesionalã cu rãspundere limitatã are obligația de a menționa în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaților ales/aleși sau acceptat/acceptați de client sã asigure serviciul profesional, precum și acordarea sau, dupã caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã conduce contabilitatea în partidã simplã și este supusã regimului transparenței fiscale. Plata impozitului pe venit se face de cãtre fiecare asociat, pentru venitul sãu propriu.
ART. 7
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sã încheie convenții de colaborare cu experți sau cu alți specialiști, în condițiile legii. Societãțile civile profesionale și societãțile profesionale cu rãspundere limitatã pot încheia astfel de convenții numai cu acordul tuturor asociaților.
ART. 8
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat și cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupã cum urmeazã:
a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
c) în cazul societãților civile profesionale și al societãților profesionale cu rãspundere limitatã - numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma societate civilã de avocați sau, dupã caz, societate profesionalã de avocați cu rãspundere limitatã;
d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecãrui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizatã potrivit alin. (1), poate fi pãstratã și dupã decesul sau plecarea unuia dintre asociați, cu acordul acestuia, sau, dupã caz, al tuturor moștenitorilor celui decedat, exprimat în formã autenticã.
(3) Denumirile prevãzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societãților, în condițiile stabilite de statutul profesiei.
(4) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de cãtre avocații strãini se pot utiliza denumirea și numele formei de exercitare a profesiei din țarã sau din strãinãtate, în condițiile prezentului articol.
ART. 9
(1) Convențiile de grupare și de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societãților civile profesionale de avocați și a societãților profesionale cu rãspundere limitatã, precum și convențiile prevãzute la art. 7 se încheie în formã scrisã, cu respectarea condițiilor de fond prevãzute de lege și de statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verificã îndeplinirea condițiilor legale și, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenției în termen de o lunã de la înregistrarea cererii.
(3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept sau interes legitim al sãu poate formula plângere la organele de jurisdicție profesionalã, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.
(4) Barourile țin evidența separatã a avocaților pentru fiecare formã de exercitare a profesiei.
ART. 10
(1) Barourile și U.N.B.R. asigurã exercitarea calificatã a dreptului de apãrare, competența și disciplina profesionalã, protecția demnitãții și onoarei avocaților membri.
(2) În fiecare județ existã și funcționeazã un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reședințã a județului.
(3) Fiecare barou organizeazã și asigurã funcționarea a câte unui serviciu de asistențã judiciarã pe lângã fiecare judecãtorie. Consiliul baroului rãspunde de organizarea și funcționarea acestui serviciu.
ART. 11
Avocatul este dator sã pãstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințatã, cu excepția cazurilor prevãzute expres de lege.
CAP. II
Dobândirea calitãții de avocat
SECÅ¢IUNEA 1
Condițiile de înscriere în avocaturã
ART. 12
(1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplinește urmãtoarele condiții:
a) are exercițiul drepturilor civile și politice;
b) este licențiat al unei facultãți de drept cu durata stabilitã de lege;
c) nu se gãsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) Îndeplinirea condiției prevãzute la lit. d) a alin. (1) trebuie doveditã cu certificat medical de sãnãtate, eliberat pe baza constatãrilor fãcute de o comisie medicalã constituitã în condițiile prevãzute în statutul profesiei.
ART. 13
(1) Membrul unui barou dintr-o altã țarã poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condițiilor prevãzute de prezenta lege.
(2) Pentru a acorda consultanțã juridicã privind dreptul românesc, avocatul strãin are obligația de a susține un examen de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limbã românã, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul strãin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevãzute la art. 5.
(4) Avocatul strãin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecãtorești și a celorlalte organe jurisdicționale și judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strãin se vor înregistra și se vor plãti integral în România.
(6) Avocatul strãin care exercitã profesia în România este obligat sã se înscrie în tabloul special ținut de fiecare barou și se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei și codului deontologic.
ART. 14
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotãrâre judecãtoreascã la pedeapsa cu închisoare pentru sãvârșirea unei infracțiuni intenționate, de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a sãvârșit abuzuri prin care au fost încãlcate drepturile și libertãțile fundamentale ale omului, stabilite prin hotãrâre judecãtoreascã, sau a sãvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu mãsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinarã;
c) cel cãruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã sau disciplinarã;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
ART. 15
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilã cu:
a) activitatea salarizatã în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b) ocupațiile care lezeazã demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocitã de fapte materiale de comerț.
ART. 16
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilã cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;
b) activitãți și funcții didactice în învãțãmântul juridic superior;
c) activitatea literarã și publicisticã;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectualã, consilier în proprietate industrialã, traducãtor autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciarã, în condițiile legii.
ART. 17
(1) Primirea în profesie se realizeazã numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puțin anual și la nivel național, potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat.
(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susține în cadrul Institutului Național pentru Pregãtirea și Perfecționarea Avocaților și se desfãșoarã în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bazã o metodologie elaboratã și aprobatã de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului este unicã la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naționalã de examen.
(4) Comisia naționalã de examen este formatã cu precãdere din avocați - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentã a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Dispozițiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor și procurorilor, republicatã, cu modificãrile și completãrile ulterioare, se aplicã în mod corespunzãtor, precum și judecãtorilor de la instanțele internaționale.
ART. 18
(1) La începutul exercitãrii profesiei avocatul efectueazã în mod obligatoriu un stagiu de pregãtire profesionalã cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Condițiile efectuãrii stagiului, drepturile și obligațiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumãtor, precum și ale baroului fațã de aceștia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumãtor, avocații stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formãrii profesionale inițiale, în condițiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(4) Stagiul se suspendã în caz de lipsã motivatã din profesie ori în caz de încetare a îndrumãrii profesionale fãrã culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuatã se socotește pentru îndeplinirea stagiului.
(5) Dupã efectuarea stagiului avocatul stagiar va susține examenul de definitivare.
(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
ART. 19
Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumatã numai de avocați definitivi cu o vechime de cel puțin 6 ani în aceastã calitate și care se bucurã de o reputație profesionalã neștirbitã.
ART. 20
(1) Calitatea de avocat definitiv se dobândește în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual și la nivel național, potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Național pentru Pregãtirea și Perfecționarea Avocaților, în condițiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(2) Examenul de definitivare se susține în cadrul Institutului Național pentru Pregãtirea și Perfecționarea Avocaților și se desfãșoarã în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bazã o metodologie elaboratã și aprobatã de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului de definitivare este unicã la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naționalã de examen.
(4) Comisia naționalã de examen este formatã, cu precãdere, din avocați - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentã a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care pânã la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecãtor, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândește calitatea de avocat definitiv, fãrã susținerea examenului de definitivare prevãzut la alin. (1), cu condiția promovãrii examenului de definitivat în profesia din care provine.
(6) Dispozițiile alin. (5) se aplicã și persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat și care au îndeplinit funcții de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi și Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupți.
(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean sau vicepreședinte de consiliu județean, dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv.
(8) Avocații - foști judecãtori nu pot pune concluzii la instanțele unde au funcționat, iar foștii procurori și cadrele de poliție nu pot acorda asistențã juridicã la unitatea de urmãrire penalã la care și-au desfãșurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcției respective.
ART. 21
(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitatã la instanțele, precum și la parchetele de pe lângã acestea, inclusiv la Direcția Naționalã Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizatã și Terorism, Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție, unde soțul avocatului sau ruda ori afinul sãu pânã la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecãtor sau procuror, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfãșoarã activitatea.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor și avocatului al cãrui soț, rudã ori afin pânã la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecãtor la Curtea Constituționalã ori funcția de judecãtor financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanțele Curții de Conturi.
(3) Dispozițiile alin. (1) nu se aplicã cabinetului asociat, societãții civile sau societãții profesionale cu rãspundere limitatã în care este asociat ori angajat cel cãruia i se aplicã interdicția menționatã la alin. (1) și (2).
(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplicã și avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se folosește de forma de organizare profesionalã ori de raporturile de conlucrare profesionalã stabilite în condițiile legii în scopul eludãrii acestor interdicții.
ART. 22
(1) La înscrierea în barou avocatul depune în fața consiliului baroului, în cadru solemn, urmãtorul jurãmânt: "Jur sã respect și sã apãr Constituția și legile țãrii, drepturile și libertãțile omului și sã exercit profesia de avocat cu cinste și demnitate. Așa sã-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Jurãmântul poate fi depus și fãrã formula religioasã, în acest caz, jurãmântul va începe cu formula: "Jur pe onoare și conștiințã!"
ART. 23
(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecãtorie și poate asista ori reprezenta partea la organele și instituțiile prevãzute la art. 3.
(2) Avocații stagiari, dupã înscrierea în barou, au obligația sã urmeze cursurile Institutului Național pentru Pregãtirea și Perfecționarea Avocaților, în perioada de stagiu.
(3) Avocatul definitiv are dreptul sã punã concluzii la toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale, unde va putea pune concluzii dacã are o vechime neîntreruptã în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare.
(4) Avocatul definitiv este obligat sã frecventeze formele de pregãtire profesionalã continuã organizate de barou, Institutul Național pentru Pregãtirea și Perfecționarea Avocaților sau de formele de exercitare a profesiei, în condițiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
ART. 24
(1) Baroul are obligația sã întocmeascã anual tabloul avocaților definitivi și stagiari în ordine alfabeticã, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei și a instanțelor la care au dreptul sã punã concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societãțile civile profesionale și societãțile profesionale cu rãspundere limitatã, cu indicarea sediului și a avocaților care le compun.
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaților și modificãrile intervenite sunt comunicate la începutul fiecãrui an instanțelor judecãtorești, organelor de urmãrire penalã și autoritãților administrative ale județului sau municipiului București, precum și U.N.B.R.
ART. 25
(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaților incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupã încetarea stãrii de incompatibilitate.
(2) În cazurile în care existã incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetãrii stãrii de incompatibilitate, care trebuie rezolvatã în termen de douã luni de la emiterea deciziei.
ART. 26
(1) Exercitarea oricãrei activitãți de asistențã juridicã specificã profesiei de avocat și prevãzutã la art. 3 de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.
(2) Instanțele sunt obligate sã verifice și sã se pronunțe asupra calitãții de reprezentant al unei persoane care se prezintã ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii și folosind însemnele profesiei de avocat.
(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoanã care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile prezentei legi, sunt nule dacã s-a produs o vãtãmare ce nu poate fi remediatã în alt mod, în afarã de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de naturã sã producã o eroare comunã cu privire la calitatea celui care le-a sãvârșit.
(4) În cazurile prevãzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acțiune în despãgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercitã fãrã drept profesia de avocat.
(5) Sumele obținute cu titlu de despãgubiri potrivit alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele barourilor și vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activitãții de pregãtire profesionalã a avocaților, în condițiile legii.
SECÅ¢IUNEA a 2-a
Încetarea și suspendarea calitãții de avocat
ART. 27
Calitatea de avocat înceteazã:
a) prin renunțarea scrisã la exercițiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacã împotriva avocatului s-a luat mãsura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinarã;
d) dacã avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptã prevãzutã de legea penalã și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
ART. 28
Calitatea de avocat este suspendatã:
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stãri;
b) pe perioada interdicției de a profesa, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã sau disciplinarã;
c) în caz de neplatã totalã sau parțialã a taxelor și a contribuțiilor profesionale cãtre barou, cãtre U.N.B.R. și cãtre sistemul propriu de asigurãri sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și pânã la lichidarea integralã a datoriilor;
d) la cererea scrisã a avocatului.
CAP. III
Drepturile și îndatoririle avocatului
SECÅ¢IUNEA 1
Drepturile avocaților
ART. 29
(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sã asiste și sã reprezinte orice persoanã fizicã sau juridicã, în temeiul unui contract încheiat în formã scrisã, care dobândește datã certã prin înregistrarea în registrul oficial de evidențã.
(2) Avocatul, precum și clientul au dreptul sã renunțe la contractul de asistențã juridicã sau sã îl modifice de comun acord, în condițiile prevãzute de statutul profesiei. Renunțarea unilateralã a clientului nu constituie cauzã de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocațiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
ART. 30
Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condițiile prevãzute în prezenta lege și în statut.
ART. 31
(1) Pentru activitatea sa profesionalã avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în interesul procesual al clientului sãu.
(2) În acest scop, avocatul poate sã își deschidã un cont bancar pentru încasarea onorariilor și altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul sãu, va fi stabilit prin convenția dintre avocat și client, în condițiile prevãzute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistențã juridicã, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulã executorie este de competența judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul profesional al avocatului. Restanțele din onorarii și alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului sãu se recupereazã potrivit dispozițiilor statutului profesiei.
ART. 32
Contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționeazã de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacatã la consiliul baroului, a cãrui hotãrâre este definitivã.
ART. 33
(1) Avocații au propriul sistem de asigurãri sociale.
(2) Sistemul de asigurãri sociale al avocaților este reglementat prin lege și se bazeazã pe contribuția acestora, precum și pe alte surse prevãzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurãri a Avocaților.
(3) Timpul servit în avocaturã este considerat vechime în muncã.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitãții de muncã, în condițiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
ART. 34
Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcția de judecãtor, procuror, notar, a îndeplinit funcții de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi și Consiliului Legislativ, precum și perioada în care acesta a fost suspendat din profesie în vederea exercitãrii unei funcții de demnitate publicã sau a unei funcții asimilate cu funcția de demnitate publicã.
ART. 35
(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele și lucrãrile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul sãu sunt inviolabile. Percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sãu sau ridicarea de înscrisuri și bunuri nu poate fi fãcutã decât de procuror, în baza unui mandat emis în condițiile legii.
(2) Nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului și nici nu va putea fi interceptatã și înregistratã corespondența sa cu caracter profesional, decât în condițiile și cu procedura prevãzute de lege.
ART. 36
(1) Contactul dintre avocat și clientul sãu nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.
(2) În cazul în care clientul se aflã în stare de arest sau detenție, administrația locului de arest ori detenție are obligația de a lua mãsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevãzute la alin. (1).
ART. 37
Avocatul care profeseazã individual, cabinetele asociate, societatea civilã profesionalã și societatea profesionalã cu rãspundere limitatã au dreptul la sediu profesional în circumscripția baroului în care sunt înscriși și la sedii secundare în alt barou din țarã sau din strãinãtate unde sunt luați în evidențã.
ART. 38
Ministerul Justiției este obligat sã asigure spațiile necesare în vederea desfãșurãrii activitãții avocaților în sediul instanțelor judecãtorești.
ART. 39
(1) În exercitarea profesiei avocații sunt ocrotiți de lege, fãrã a putea fi asimilați funcționarului public sau altui salariat.
(2) Amenințarea sãvârșitã împotriva avocatului în timpul exercitãrii profesiei și în legãturã cu aceasta se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã.
(3) Lovirea sau alte acte de violențã sãvârșite împotriva avocatului în condițiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(4) Acțiunea penalã se pune în mișcare la plângerea prealabilã a pãrții vãtãmate, iar pentru faptele prevãzute la alin. (3), și din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împãcarea pãrților înlãturã rãspunderea penalã.
(5) În cazul infracțiunilor prevãzute la alin. (2) și (3), sãvârșite împotriva soțului sau a unei rude apropiate a avocatului în scop de intimidare ori de rãzbunare în legãturã cu exercitarea de cãtre avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsã prevãzute de lege se majoreazã cu jumãtate.
(6) Avocatul este obligat sã respecte solemnitatea ședinței de judecatã, sã nu foloseascã cuvinte sau expresii de naturã a aduce atingere autoritãții, demnitãții și onoarei completului de judecatã, procurorului, celorlalți avocați și pãrților ori reprezentanților acestora din proces.
(7) Avocatul nu rãspunde penal pentru susținerile fãcute oral sau în scris, în forma adecvatã și cu respectarea prevederilor alin. (6), în fața instanțelor de judecatã, a organelor de urmãrire penalã sau a altor organe administrative de jurisdicție și numai dacã aceste susțineri sunt în legãturã cu apãrarea în acea cauzã și sunt necesare stabilirii adevãrului.
-------------
Alin. (8) al art. 39 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 10 din 9 februarie 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 14 februarie 2011.
(9) Nerespectarea de cãtre avocat a prevederilor alin. (6) și (7) constituie abatere disciplinarã gravã. Rãspunderea disciplinarã nu exclude rãspunderea juridicã penalã sau civilã, dupã caz.
SECÅ¢IUNEA a 2-a
Îndatoririle avocaților
ART. 40
Avocatul este dator sã studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, angajate sau din oficiu, sã se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecatã sau la organele de urmãrire penalã ori la alte instituții, conform mandatului încredințat, sã manifeste conștiinciozitate și probitate profesionalã, sã pledeze cu demnitate fațã de judecãtori și de pãrțile din proces, sã depunã concluzii scrise sau note de ședințã ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecatã dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilã a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinarã.
ART. 41
Avocatul este obligat sã acorde asistențã juridicã în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de cãtre barou.
ART. 42
Avocatul este obligat sã se asigure pentru rãspunderea profesionalã, în condițiile stabilite prin statutul profesiei.
ART. 43
Avocatul este obligat sã participe la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitãțile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetatã și în mod nejustificat constituie abatere disciplinarã.
ART. 44
(1) Avocatul este obligat sã ținã evidențele cerute de lege și de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat și sã achite cu regularitate și la timp taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului baroului și a fondurilor Casei de Asigurãri a Avocaților din România și ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuțiile barourilor, stabilite conform legii și statutului profesiei.
(2) Actele întocmite de avocat pentru ținerea evidențelor profesionale cerute de lege, precum și pentru legitimarea fațã de terți a calitãții de reprezentant au forța probantã deplinã pânã la înscrierea în fals.
ART. 45
Avocatul este obligat sã restituie actele ce i s-au încredințat persoanei de la care le-a primit.
ART. 46
(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta pãrți cu interese contrare în aceeași cauzã sau în cauze conexe și nu poate pleda împotriva pãrții care l-a consultat mai înainte în legãturã cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații niciunei autoritãți sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințatã, decât dacã are dezlegarea prealabilã, expresã și scrisã din partea tuturor clienților sãi interesați în cauzã.
(3) Calitatea de martor are întâietate fațã de calitatea de avocat cu privire la faptele și împrejurãrile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apãrãtor sau reprezentant al vreunei pãrți în cauzã.
(4) Dacã a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfãșura nicio activitate profesionalã în acea cauzã.
(5) Avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau de traducãtor în cauza în care este angajat apãrãtor.
ART. 47
(1) Avocatul este obligat sã poarte robã în fața instanțelor judecãtorești.
(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
(3) Purtarea robei în afara incintei instanței judecãtorești este interzisã, cu excepția cazurilor în care avocatul este delegat de cãtre organele profesiei sã reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune aceastã ținutã.
ART. 48
(1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sã foloseascã procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului sã foloseascã mijloace de reclamã sau de publicitate în același scop. Statutul stabilește cazurile și mãsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
CAP. IV
Organizarea profesiei de avocat
SECÅ¢IUNEA 1
Baroul
ART. 49
(1) Profesia de avocat este organizatã și funcționeazã în baza principiului autonomiei, în limitele competențelor prevãzute în prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotãrâri numai prin vot deschis. Deliberãrile și votul constituie secret profesional.
ART. 50
(1) Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de reședințã al județului, respectiv în municipiul București.
(2) Baroul are personalitate juridicã, patrimoniu și buget propriu.
(3) Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilitã de consiliul baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activitãți producãtoare de venituri, în condițiile legii.
ART. 51
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generalã;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) În cadrul baroului își desfãșoarã activitatea comisia de cenzori și comisia de disciplinã. Organizarea, funcționarea, precum și atribuțiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
ART. 52
(1) Adunarea generalã este formatã din toți avocații înscriși în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generalã are urmãtoarele competențe:
a) stabilește mãsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii și ale statutului;
b) alege și revocã decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori și pe cei ai comisiei de disciplinã. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singurã datã. Decanul se alege dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;
c) alege delegații baroului la Congresul avocaților;
d) aprobã proiectul de buget al baroului și dã descãrcare consiliului cu privire la activitatea și gestiunea sa.
ART. 53
(1) Adunarea generalã ordinarã se întrunește anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afișare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistențã din județ și prin publicare într-un ziar local cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilitã.
(3) Adunarea generalã extraordinarã poate fi convocatã de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sã convoace adunarea generalã extraordinarã în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocãrii va fi efectuatã cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilitã.
(5) Åžedința adunãrii generale este condusã de decan împreunã cu 5 membri aleși prin vot deschis de cei prezenți, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre aceștia nu va face parte din prezidiu, iar ședința va fi condusã de cel mai în vârstã membru prezent.
ART. 54
(1) Adunarea generalã este legal constituitã cu participarea majoritãții membrilor sãi.
(2) În cazul în care numãrul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a ședinței nu este inclusã alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunãrii generale, de fațã cu cei prezenți, stabilește o nouã adunare generalã în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocãri. Consiliul baroului are obligația sã îndeplineascã procedura convocãrii cu cel puțin 7 zile înainte de data fixatã.
(3) Adunarea generalã convocatã în condițiile alin. (2) este legal constituitã cu participarea a cel puțin unei treimi din numãrul total al membrilor sãi.
(4) Hotãrârile adunãrii generale se iau cu votul majoritãții membrilor prezenți, în afarã de cazurile în care legea prevede alt cvorum de ședințã și de vot.
ART. 55
(1) Adunãrile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritãții membrilor adunãrii generale a baroului.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidențã mai mult de 500 de avocați cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numãrul legal de participanți nu es