Dressend Christian

Văzând articolele din mass-media scrisă ori on-line relativ la problemele juridice de factură penală ale unuia dintre membrii Baroului Brașov, Consiliul Baroului Brașov comunică următoarele:

         Fără a diminua misiunea nobilă a presei de informare a opiniei publice și de veghere la respectarea statului de drept, dorim să subliniem că sunt situații în care publicitatea unui caz deferit cercetărilor judiciare dăunează atât ideii de justiție, dar și vieții private a persoanelor implicate în cercetările respective (persoană vătămată și/sau inculpat deopotrivă) .

         Tocmai de aceea, în spiritul asigurării unei cercetări penale obiective și neinfluențată de ipotetice analize ce s-ar putea declanșa în spațiul public, pe de o parte, dar și de nevoia legală de protecție a datelor tuturor celor implicați într-o anchetă penală cu caracter atât de sensibil ca cel din jurul unei infracțiuni sexuale cu persoana vătămată minoră, am decis să ne abținem de la declarații de presă.

         Justiția nu trebuie influențată în niciun fel de anchetele gazetărești ori de pozițiile exprimate în cadrul articolelor de presa. Justiția se face în baza probelor administrate în condițiile legii.

         Cât privește asocierea profesiei de avocat și renumele profesional al Baroului Brașov și a membrilor săi cu ipoteticele fapte infracționale reglementate de art. 220 cod penal o apreciem necorespunzătoare realităților juridico-factuale ale speței, pe de-o parte, iar pe de altă parte prejudiciabile unei comunități profesionale cum este cea a avocaților.

         De plano, aducem la cunoștința publicului că fapta prevăzută de art. 220 Cod penal, pentru care este cercetat unul din membrii Baroului Brașov nu a fost săvârșită în legătură cu profesia sau decurgând din exercitarea ei. Asocierea profesiei de avocat cu viața exclusiv privată (nepublică și necunoscută) a persoanei cercetate trebuie să înceteze în orice mijloc de comunicare.

         Baroul Brasov, membrii săi și organele sale de conducere acționează, în organizarea și exercitarea profesiei, exclusiv în respectarea literei și spiritului fiecăreia și tuturor prevederilor legale, în orice domeniu. Baroul Brașov este un factor pozitiv important al societății civile, un susținător al respectării drepturilor tuturor persoanelor și un apărător al acestora.

         Viața personală, eminamente privată, nepublică a membrilor comunității profesionale a avocaților nu este o componenta ce intră în sfera organizării și exercitării profesiei de avocat și nu poate face obiectul vreunei supravegheri din partea organelor de conducere .

         În lumina principiilor sacre ale prezumției de nevinovăție și ale dreptului la un proces echitabil, Baroul Brașov susține că până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, orice persoana cercetată, este prezumată ca nevinovată.

         Invităm pe această cale atât societatea civilă, cât și comunitatea profesiilor juridice, să adopte poziții echilibrate la momentul când, în spațiul public, se vehiculează, instituțional sau personal, informații în legătură cu anchete penale aflate în derulare, astfel încât imaginea generală a profesiilor din care fac parte cei cercetați să nu fie afectată, iar pe de altă parte, informarea publică să fie corectă și obiectivă.

În temeiul articolului 3 din Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, aprobată de Guvernul României, prin Memorandum, la data de 7 aprilie 2021, publicăm prezentul

ANUNŢ

referitor la selecția candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene

Unul dintre cele două posturi de judecător român la Tribunalul Uniunii Europene se vacantează începând cu data de 7 octombrie 2021. În acest context, România este invitată să transmită o propunere pentru postul vacant de judecător până la finalul lunii iunie 2021. Mandatul de judecător pentru care se va transmite propunerea rezultată din prezenta procedură de selecție va acoperi perioada 7 octombrie 2021 – 31 august 2022.

Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Tribunal sunt prevăzute de art. 254 și 255 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și de prevederile corespunzătoare din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Potrivit art. 254 TFUE, membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului prevăzut la art. 255 TFUE.

Potrivit art. 4 din Titlul I al Protocolului nr. 3 privind Statutul CJUE, judecătorii nu pot exercita nicio funcție politică sau administrativă. Aceștia nu pot exercita nicio activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în afara cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepțional. La instalarea în funcție, judecătorii își iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcției lor și după încetarea acesteia, obligațiile care decurg din această funcție, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate și de discreție în acceptarea anumitor poziții sau avantaje, după încetarea funcției lor.

La data de 7 aprilie 2021 a fost aprobată de către Guvernul României, prin memorandum, Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene (denumită, în continuare, Procedura).

Persoanele interesate își pot depune candidatura până la data de 16 mai 2021, exclusiv în format electronic, la adresa de email: selectie.tue@just.ro, până la ora 24:00.

Dosarul de candidatură trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 din Procedură și să conțină:

1. un curriculum vitae;

2. copii ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licență sau echivalente, cu profil juridic, la o universitate din România sau din alte state membre UE ori în state terțe, recunoscute în România sau în alte state membre UE;

3. copii ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile științifice;

4. documente care să ateste îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea unor înalte funcții jurisdicționale (decizii de definitivare într-o funcție juridică/condiții de vechime echivalente, documente privind gradele universitare, indicele Hirsch sau alte standarde similare);

5. copii ale documentelor ce atestă cunoștințele de limbă oficială UE, alta decât limba română, în cazul în care candidații posedă asemenea documente;

6. o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte lipsa antecedentelor penale, a altor cauze care îl împiedică să exercite în mod efectiv funcția de judecător la Tribunal, precum și, după caz, faptul că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații);

7. orice alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.

Dosarele depuse vor fi analizate de Comisia de selecție, în conformitate cu art. 5, alin. (1) din Procedură, iar rezultatele verificării și informațiile privind data, ora și locul organizării sesiunii de audiere vor fi publicate pe site-urile Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Candidații ale căror dosare au fost selectate vor fi notificați individual, în vederea susținerii unui interviu în fața Comisiei de selecție, prezidate de ministrul justiției. Interviul va fi organizat în perioada 7-10 iunie 2021, la sediul Ministerului Justiției sau prin mijloace de comunicare la distanță.

Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate și întrebări în limba franceză/engleză. Candidații pot răspunde la întrebările respective în limba franceză/engleză.

Cunoașterea oricăror alte limbi oficiale ale UE poate constitui un avantaj.

Evaluarea candidaților se realizează, potrivit art. 5, alin. (4) din Procedură, în funcţie de următoarele criterii[1]:

a)         calificarea juridică a candidatului şi cunoaşterea dreptului şi instituţiilor UE;

b)        experienţa profesională, inclusiv notorietatea ştiinţifică, dacă este cazul;

c)         capacitatea de a exercita funcţii judiciare;

d)        competenţele lingvistice;

e)        capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice;

f)         lipsa oricărei îndoieli cu privire la independenţa, imparţialitatea, probitatea și integritatea candidatului.

La finalizarea audierilor, conform art. 6 din Procedură, Comisia selectează candidatul României pentru ocuparea funcţiei de judecător al Tribunalului Uniunii Europene, precum şi două propuneri de rezervă, cu votul majorităţii simple a membrilor Comisiei. Rezultatele procedurii de selecţie sunt publicate pe site-urile Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Propunerile finale, însoțite de dosarele de candidatură, sunt comunicate Guvernului, spre aprobare.

Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcția de judecător al Tribunalului Uniunii Europene. Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre UE, după consultarea Comitetului prevăzut la art. 255 TFUE.

Anexa: Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

[1] Criterii avute în vedere și de Comitetul instituit în conformitate cu art. 255 TFUE.